Gratii
08/26
Stau pe podeaua rece și privesc cerul albastru de august: oare chiar e cerul sau sunt gratiile cuștii mele? Sunt aici de ceva timp: aș putea să încerc să număr anii, dar nu mai am de ce. Oare voi reuși să evadez? Poezia este singura consolare a deținutului pe viață: versurile și rima sunt lanțul și zeghea prizonierului voluntar. În mintea mea, aș putea scrie simfonii, dar ar dura prea mult să învăț să cânt la toate instrumentele. Pentru poezie nu ai nevoie decât de o coardă: să scrii operetă doar cu nota mi, asta înseamnă să fii...
